Am invatat ca o plaja poate fi si vesela si trista in acelasi timp. Am invatat ca daca iti doresti ceva din tot sufletul acel ceva se apropie de tine ca o iesire de pe autostrada spre o intrare in destinatia dorita. Am invatat ca rabdarea, ca si nerabdarea au rostul lor. Dozele conteaza. Am invatat ca exista doua moduri de a trai: ca si cum nimic nu e miracol sau ca si cum totul e miracol. Am invatat ca orice lucru are propriul sau algoritm din care nu va iesi decat daca tu esti prea orb. Am invatat ca nu exista prietenie adevarata, ci doar intovarasiri trecatoare in situatii de criza sau in micile placeri ale vietii. Si oricum, daca ar exista, noi am fi prea mici ca sa o sesizam. Am invatat ca am mai trait aceeasi viata si acum avem sansa sa o retraim cu mici schimbari. Adevarurile a priori sunt in noi, tot ceea ce conteaza e sa le gasim. Am invatat ca nu exista pustiu, exista doar incapacitatea noastra de a umple golul in care ne aflam. Am invatat ca nu e suficient a iubi pentru a fi iubit, singurul lucru sigur poate fi respectul primit in schimbul iubirii oferite. Am invatat ca trebuie sa te uiti pe tine ca sa ii descoperi pe ceilalti si sa te reinventezi dupa chipul si asemanarea intregii lumi. Am invatat ca realitatea este doar pentru cei care nu au gustat irealul si atarnarea de ireal este doar o teama de realitate care provoaca dependenta. Am invatat ca o linie este o infinitate de puncte si un punct e suficient ca sa schimbe tot. Am invatat ca totul in viata se contopeste intr-un fel sau altul, cum cerul imbratiseaza marea la orizont.
Am invatat ca pentru a fi fericit trebuie sa faci compromisuri dezinteresate. Am invatat ca iubesc patimas si niciodata vesel. Am invatat ca in orice lucru important din lumea asta exista o doza buna de tristete. Am invatat ca a fi trist inseamna a fi om.